De ce contează să avem cabinete medicale școlare
Salut!
După ediția anterioară despre serviciile stomatologice la care ai dreptul în baza asigurării de sănătate, mai rămân puțin în zona serviciilor medicale publice. De data asta – despre cabinetele medicale care ar trebui, conform legii, să existe în fiecare școală.
Chiar dacă, la prima vedere, nu te interesează subiectul, cred că ajută să știi situația și să le poți forwarda prietenilor care au copii ediția asta de newsletter.
La începutul anului voi scrie despre cum să mergi la psiholog gratuit, așa că trimite-mi orice întrebări ai în legătură cu asta.
Cabinetele medicale școlare, un drept și o resursă
Nu știu dacă tu ai avut în școală sau în liceu un cabinet medical. Eu da. Și s-a dovedit extrem de util când mai aveau loc accidente. Teoretic, „statul asigură în unitățile de învățământ tuturor preșcolarilor, elevilor și studenților accesul la asistență medicală primară gratuită, cu accent pe acțiunile medicale preventive” (articolul 1 dintr-un ordin comun emis de Ministerul Educației și Sănătății în 2021).
Teoretic, deci, copilul tău elev sau student ar trebui să aibă acces la un astfel de cabinet, inclusiv în școlile și grădinițele private și în școlile speciale. Care sunt beneficiile:
intervenții în caz de urgență;
personalul medical face evaluări periodice și triaj epidemiologic (zilnic pentru preșcolari, plus: la începerea anului școlar, după vacanțe și în caz de epidemii);
ar putea depista că un copil are o boală cronică, că îi trebuie ochelari sau aparat dentar, dar și că are întârzieri în dezvoltare;
ar putea face educație și prevenție;
copilul poate primi de la medicul școlar rețete gratuite sau trimiteri la specialist (art. 3, litera d). Dacă spune că nu poate, arată-i Anexa 41 de la Contractul cadru (pag. 481).
nu în ultimul rând, rețeaua de medicină școlară ar putea oferi informații esențiale despre starea de sănătate a viitoarelor generații, care ar sta la baza viitoarelor politici de sănătate.
*** nu, din 2015 nu se mai fac vaccinuri la școală, așa cum am făcut mulți dintre noi, ci doar la medicul de familie.
Cât de utile ar fi astfel de cabinete, mai ales acolo unde nu există medici de familie sau cel mai apropiat spital e la mare distanță! În realitate, rețeaua de medicină școlară s-a tot redus, după ce în comunism fusese bine pusă la punct. Am întrebat Ministerul Sănătății (MS) care e situația acum. Ultimele date pe care le au sunt din 2019:
Am întrebat MS care sunt cele patru comune care au cabinet stomatologic școlar: două sunt în Dragomirești, Dâmbovița, și câte unul în Baia de Fier, respectiv Peștișani, Gorj. Surpriză – Dragomirești nu are și nu a avut niciodată (mi-a confirmat primarul), dar celelalte două, da. Iar din 2019 până azi unele primării s-au zbătut și au mai înființat. Cam asta e, din păcate, calitatea informațiilor care ar trebui să fundamenteze deciziile de politici de sănătate la noi.
Am întrebat și dacă un copil care nu are cabinet medical sau stomatologic la el în școală (sau grădiniță) poate apela la cabinetul unei alte școli din aceeași localitate. Răspuns: nu. Deși e stupid, zic eu, pentru că salariile vin de la MS, iar utilitățile și dotările sunt acoperite de primărie, deci nu ar trebui să conteze dacă e sau nu elev al acelei școli.
Ce spune medicul stomatolog școlar din Baia de Fier
Localitatea are doar 4.000 de locuitori și vreo 600 de preșcolari și elevi (3-18 ani), toți aparținând de Liceul Tehnologic. Din 2019, acesta are atât cabinet școlar „generalist”, cât și cabinet stomatologic, înființate la cererea școlii și cu ajutorul primăriei. Dr. Raluca Gheorghe, medic stomatolog, e aici din septembrie 2022 și deja a consultat vreo 100 de copii, pe unii de mai multe ori.
Vin în principal pentru durere, traumatisme, dar și pentru carii, extracții sau tratamente de canal. Majoritatea au carii multe și profunde. Deși ea reușește să le trateze, are unele limitări: conform regulamentelor, nu poate pune și coronițe sau pivot, ca să „reconstituie” dintele când e nevoie, așa că elevul trebuie să ajungă la un cabinet mai complex. Dar tot e o mână extrem de valoroasă întinsă comunității.
Important:
Nu există un număr minim de preșcolari sau de elevi necesar pentru a deschide un cabinet școlar, acest număr influențează doar dacă personalul are normă întreagă sau nu. De exemplu, o școală cu peste 1.000 de elevi trebuie să aibă un medic de medicină și două asistente cu normă întreagă, dar una între 500 și 1.000 de elevi are un medic cu jumătate de normă și una sau două asistente (depinde dacă se învață într-una sau în două ture) – toate aceste praguri sunt în Anexa 17 la ordinul ministerial de care ți-am spus mai sus.
Nu Ministerul Sănătății înființează aceste cabinete, ci autoritățile locale, și asta pentru că medicina școlară e încadrată la asistență medicală primară și comunitară, care e responsabilitatea primăriilor. Mai mult, dacă MS nu aprobă posturi de medicină școlară pentru că nu are temporar finanțare, autoritățile locale pot să plătească medici de familie, stomatologi sau asistenți din localitate pentru servicii medicale în școală (conform art. 3 de aici), iar anul trecut chiar existau 150 de astfel de contracte. Școlile private nu primesc finanțare de la stat pentru asta.
Ar exista alternative, dar nu acoperă tot
Conform unor studii, 80% dintre copiii români de 12 ani au carii netratate. 80% e media, deci probabil că în rural sunt și mai mulți. Și nu doar că sunt mulți, ci au și multe carii – 4,38 carii / copil, peste media europeană de 3,5, a constatat echipa Merci Charity Boutique (îi știi ca Zâna Merciluță), care în 2017 a creat primul cabinet stomatologic mobil din România.
La fel ca alte asociații, echipa merge în comunități defavorizare și oferă gratuit tratamente care pot fi făcute într-o zi – de exemplu, carii simple sau sigilări (umplerea unor șănțulețe de pe suprafața dintelui cu un lac protector) ca să nu mai facă apoi carii.
Zâna Merciluță are acum două cabinete mobile și și-ar dori să ajungă la 8 (unul / regiune). Își imaginează un viitor în care vor putea funcționa ca și cabinete școlare, mai ales în zonele cu puțini copii și risc de depopulare.
Pe de altă parte, mi-a explicat dr. Mariana Cărămidă, asistent universitar în cadrul disciplinei de sănătate orală și stomatologie comunitară la UMF „Carol Davila” din București, nici asta nu ar rezolva toate problemele, pentru că un astfel de cabinet nu poate avea toate dotările unuia fix (nu are scaunul acela multifuncțional, de exemplu), deci nu poate face tratamente complexe.
În plus, unele tratamente presupun mai multe ședințe, la interval de zile sau săptămâni, deci ar fi nevoie ca acel cabinet mobil să stea mai mult de o zi în aceeași comunitate, să revină la intervale mici și să vadă aceiași copii.
Culmea e că acei 80% dintre copii care au carii ar putea să nu le mai aibă. În anii ‘80, mi-a explicat dr. Cărămidă, țările nordice erau fix în aceeași situație. Dar au făcut educație și prevenție, astfel că acum doar 15% au carii. Și cariile, și boala parondontală sunt 100% prevenibile.
Lanțul slăbiciunilor e evident: lipsa prevenției și a educației privind sănătatea orală duce la carii și chiar la pierderea danturii (sunt sigură că știi cel puțin o persoană care, în loc să plătească trei consultații la stomatolog și să îndure durerea, a preferat să-i fie scoasă măseaua din prima). Dantura proastă favorizează ea însăși alte probleme de sănătate, de la diabet la boli cardiovasculare. Serviciile stomatologice pentru adulți sunt decontate într-o foarte mică măsură, iar dacă trebuie să le plătești sunt foarte scumpe.
Deci, cel mai „simplu” e să nu ajungi în situația aia. Și, dacă pentru unii dintre noi e prea târziu, copiii mai au o șansă Dacă ne folosim de toate pârghiile existente.
În concluzie, bine de știut:
Elevii, ucenicii și studenții până în 26 de ani au dreptul la servicii stomatologice gratuite (nu nelimitat, dar măcar două consultații pe an, extracții și tratamentul cariilor – vezi lista în Anexa 14, pag. 153).
Dacă există cabinet stomatologic în școală sau în universitate, mergi acolo.
Dacă nu, caută un medic în contract cu casa de asigurări de sănătate, care e obligat să facă gratuit tratamentele de mai sus (din păcate, sunt puțini, am explicat în ediția trecută de ce).
Unde găsești totuși unul? Pe homepage-ul fiecărei Case Județene de Asigurări de Sănătate, pe coloana din stânga, la Informații pentru furnizori / Furnizori servicii medicale / Asistență medicală dentară / Listă furnizori în contract – apeși pe „vezi mai mult” și primul în listă ar trebui să fie fișierul căutat. Tot acolo e și lista medicilor de familie sau a altor clinici care oferă servicii gratuite sau decontate.
Dacă ești părinte, nu te sfii să ceri școlii și primăriei asistența medicală la care copilul tău are dreptul.
Mulțumesc că m-ai citit și azi. Ultima ediție din acest an vine pe 28 decembrie și promit că o să fie mai light. Iar dacă ai întrebări despre cum să poți mergi la psiholog gratuit, subiect pe care îl voi trata la începutul anului, sau orice alte sugestii, te rog scrie-mi.
Sorana
P.S. DoR, publicația unde lucrez, și Leaders for Justice, o comunitate de profesioniști în justiție, organizează în perioada următoare trei spectacole de live storytelling pe care ar trebui să le vezi: la Iași, pe 7 decembrie, la București, pe 9, și la Timișoara, pe 12 decembrie. Vom avea povești adevărate spuse de juriști, artiști și jurnaliști, scurtmetraje și muzică live. Voi fi și eu pe scenă, pentru a vorbi despre ce înseamnă un sistem de sănătate just și echitabil.
Ce bine documentat si povestit. Îmi da multa speranță pentru viitor faptul ca newlsetterul asta exista.