Știai că poți merge la stomatolog gratuit?
Salutare!
În primul rând, vă mulțumesc pentru cât de bine ați primit acest newsletter. Atât numărul de abonări, cât și feedback-ul după prima ediție au fost peste așteptări. Pe de o parte, se pare că am de muncă. Pe de altă parte, îmi pare rău că e atâta confuzie în legătură cu niște informații care ar trebui să fie la îndemână, firsthand.
Dacă citești prima dată Foaia de observație, bine ai venit! Iată ce îmi propun și iată prima ediție, de luna trecută.
Continuăm cu subiectul asigurării de sănătate „de la stat”. Ediția de azi, varianta TLDR:
cum poți să te folosești de serviciile stomatologice la care ai dreptul;
unde găsești medici stomatologi în contract cu statul;
de ce sunt aceștia atât de puțini;
unde mergi pentru urgențe.
De câte ori ai fost la stomatolog fără să plătești? Probabil că niciodată. Probabil nici nu știi că, dacă plătești asigurări de sănătate, ai dreptul și la unele servicii stomatologice gratuite sau măcar la un preț redus. Iar dacă ai copii, aceștia nu ar trebui să plătească nimic până la 18 ani, pentru cele mai uzuale tratamente.
What’s the catch?, o să zici, și pe bună dreptate.
The catch sunt două:
La fel ca pentru analize sau consultații gratuite, trebuie să mergi la un cabinet în contract cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS). Doar că acestea sunt foarte, foarte puține – vedem imediat de ce.
Nu toate tratamentele stomatologice de care ai avea nevoie sunt și decontate de stat, la fel cum nu toate investigațiile sau tratamentele sunt gratis la alte specialități. E firesc, poate, ca albirea dinților sau fațetele dentare să nu fie pe listă, cum nici operațiile estetice de înfrumusețare nu sunt, dar sunt și proceduri uzuale care ar trebui să fie pe listă în număr mai mare.
De exemplu, dacă porți aparat dentar sau ai o boală parodontală (care ține de gingii), ai nevoie de 3-4 igienizări pe an („detartraje”, cum le numim noi). Or statul decontează una singură pentru adulți și 2 pentru copii.
În această actualizare a normelor de aplicare a contractului-cadru pe 2021 și 2022 (adică biblia care explică ce tratamente pot furnizorii de servicii medicale în contract cu Casa să acorde, în ce condiții și la ce tarife), la Anexa nr. 14 găsești lista „actelor terapeutice”, așa se numesc, la care ai dreptul în pachetul de bază, respectiv cel minimal.
Pachet de bază – adică ești asigurat, deci primești mai multe servicii – și pachet minimal – nu ești, deci primești foarte puține.
De exemplu, dacă ai peste 18 ani și ești asigurat, pentru o carie simplă nu ar trebui să plătești deloc, pe când pentru o extracție ai o coplată de 40%. 40% din 145 de lei, cât decontează statul, adică 58 de lei.
Dacă ai peste 18 ani și nu ești asigurat, pentru aceeași carie vei plăti 100% tariful clinicii (de la vreo 250 de lei în sus) pentru că statul acoperă în principal tratamente de urgență pentru traumatisme dentare, pansamente calmante sau chiuretaje.
Totuși, e de remarcat că în 2022 tarifele decontate de stat au crescut puțin față de 2021 și că adulții neasigurați au acum dreptul la o consultație gratuită pe an, ceea ce nu se întâmpla înainte.
Ce fac dacă am o urgență?
În primul rând, nu e clar ce înseamnă „urgență” – nici în interiorul breslei, nici la nivel de sistem, mi-a explicat dr. Mariana Cărămidă, asistent universitar în cadrul disciplinei de sănătate orală și stomatologie comunitară la UMF „Carol Davila” din București.
Sunt totuși câteva situații pe care nimeni nu le contestă ca urgențe: ți-ai rupt un dinte sau mandibula, de exemplu (traumă), ai o hemoragie, un abces sau o durere a nervului care nu trece nici cu cele mai puternice analgezice.
Dacă medicul are contract cu Casa de asigurări, e obligat să te primească, indiferent dacă ești asigurat sau nu. Dacă nu are – nu e obligat legal, dar e din punct de vedere deontologic.
Unde mă duc, mai ales dacă mă doare noaptea?
în București, te duci la camera de gardă a Spitalului de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială;
în reședințele de judet, spitalele județene ar trebui să aibă o unitate stomatologică și un medic, tot la camera de gardă. Din documentarea mea, unele au, altele nu;
în alte orașe, din păcate, n-ai unde să te duci noaptea.
De ce sunt atât de puțini medici care lucrează cu statul?
Unde „puțini” însemna, la sfârșitul verii, 3.804 în mediul urban și 1.307 în rural, conform unui răspuns pe care l-am primit de la CNAS. Totalul pe țară este undeva la 17.000, deci cam 1 din 3 oferă servicii gratuite sau cu tarif redus.
Pentru că statul plătește foarte puțin – de exemplu, pentru o carie simplă 130 de lei, pe când dacă ar lucra doar pe cont propriu, pe tine medicul te-ar taxa de la 250 în sus, după cum spuneam. În unele cazuri, ce decontează statul acoperă doar costul laboratorului, fără salarii sau materiale. Diferența e pierdere pentru medic.
Pentru că valoarea contractelor lunare e foarte mică – în medie, 4.000 de lei. Deci un medic poate să trateze, să zicem, 30 de carii pe lună, deci foarte puțin. Există un spor de 50% pentru medicii din rural, dar nici așa nu e atractiv să-ți deschizi un cabinet la țară.
Pentru că unele proceduri pentru care statul plătește sunt învechite, iar medicii preferă altele mai noi și mai eficiente. Iar dacă tarifele au crescut puțin în 2022, lista de proceduri a rămas aceeași.
Nu în ultimul rând, pentru că cererea e atât de mare, încât nu e nevoie să-și bată capul să facă contract cu statul.
Unde găsesc, totuși, un medic în contract cu statul?
Pe homepage-ul oricărei Case Județene de Asigurări de Sănătate, pe coloana din stânga, la Informații pentru furnizori / Furnizori servicii medicale / Asistență medicală dentară / Listă furnizori în contract – apeși pe „vezi mai mult” și primul în listă ar trebui să fie fișierul căutat. Tot acolo e și lista medicilor de familie sau a altor clinici care oferă servicii gratuite sau decontate.
Sună totuși ca să verifici.
Atenție: tot pe homepage-ul fiecărei Case există și o „Hartă furnizori”, în dreapta, dar acolo listele sunt vechi. (Am verificat cu mai mulți stomatologi din București, care apăreau pe listă, dar care nu mai sunt în contract de mult, și mi-a confirmat asta și Casa Națională).
Cât de mult se îngrijesc românii de sănătatea orală?
Mai deloc. Suntem pe locul 3 în Europa ca prevalență a afecțiunilor orale, în principal carii și boli parodontale, după Croația și Slovenia. Dar e adevărat și că jumătate din toată populația Europei suferă de ele, iar asta ne costă nu doar în termeni de calitate a vieții, ci și bani. La nivel european, cheltuielile pentru tratamentul dentar sunt pe locul 3, după diabet și bolile cardiovasculare.
În România nu putem pretinde că nu ne îngrijim dinții pentru că nu sunt medici. Sunt. Peste media europeană. Cu toate astea, un român face o vizită la stomatolog doar o dată la 2 ani (penultimul loc din Europa). Fruntași sunt olandezii, cu 3 vizite pe an, chiar dacă au cel mai mic număr de dentiști / 100.000 de locuitori.
Știu, a fost o ediție lungă și cu mule cifre (și aveam și mai multe, crede-mă), dar simțeam că nu pot s-o explic pe una fără s-o explic pe cealaltă. Așa că uite un Bine de știut mai light:
Găsești pe site-ul fiecărei Case Județene de Asigurări de Sănătate, la Informații pentru furnizori, lista stomatologilor care oferă servicii decontate.
Mergi la control cel puțin o dată la 6 luni (Nu de alta, dar prevenția costă de 4 ori mai puțin decât tratamentul stomatologic, zic studiile.)
Folosește ața dentară. (La noi, doar 15% fac asta, față de 50% în țările din vest.)
Dacă vrei să faci un cadou de Moș Nicolae unui copil mai sărman, poate nu-i dai doar ciocolată, ci și 1-2 periuțe de dinți. Degeaba spun medicii că trebuie să le schimbi la 3 luni, dacă nu ai 15 lei să faci asta.
Dacă cineva ți-a trimis acest articol și vrei să le primești pe următoarele, abonează-te aici: