Analize de prevenție chiar dacă „s-a terminat plafonul”

Și o veste bună în premieră.

UPDATE: dacă ai primit inițial acest articol ca newsletter, în dimineața de 25 octombrie, ar trebui să știi că emailul conține două greșeli, pe care le-am corectat ultetior pe site:

• ca să poți face analizele de preveție, e nevoie să nu le fi făcut deja fără plată în acel an, nu în ultimele șase luni, așa cum am scris inițial. Îi mulțumesc doamnei Alina Catana că mi-a semnalat eroarea.

• în fraza: „… investigații scumpe pentru care până acum găseai greu loc (cum ar fi ecografii de sân sau testul Babeș-Papanicolau) se pot face peste plafon, DACĂ sunt de prevenție, pentru femeile 18-39 de ani care planifică o sarcină” scrisesem inițial femeile 18-49 de ani care planifică o sarcină. Corect este 18-39. Mulțumesc, Larisa Mezinu!

Salut!

Vă mulțumesc pentru cuvintele frumoase pe care le primesc de luna trecută încoace, de când newsletterul a împlinit un an. Și le sunt recunoscătoare celor care s-au abonat recent și celor care au putut să-și facă un abonament plătit.

Da, am depășit ținta de 5.000 de abonați chiar la două zile după publicare, iar acum sunteți 5.400 și 41 cu abonamente plătite.

Now back to work.

Asta e o ediție cu „de toate”, pentru că vreau să închid mai multe bucle legate de noul Contract cadru, care reglementează, printre multe altele, ce servicii de sănătate sunt incluse în asigurare și la ce cost, intrat în vigoare la 1 iulie. Ca idee, la solicitarea mea din 18 iulie, CNAS mi-a răspuns în 11 septembrie, cam ăștia sunt timpii de lucru uneori.

Mai puțin pentru departamentul de imagine al noului președinte, Andrei Baciu – fost secretar de stat în Ministerul Sănătății și cel care a preluat de la Valeriu Gheorghiță conducerea Comitetului Național de Vaccinare în martie 2022, când starea de alertă a și fost ridicată.

Acesta postează aproape în fiecare zi video-uri elaborate despre interviurile și vizitele pe care le face și chiar despre ședințele cu colegii. Ca președinte al Casei, are rang de secretar de stat, deci are dreptul la un cabinet, care deduc că include un astfel de responsabil cu imaginea.

Ilustrație de Simina Popescu

Din nou, back to work.

În ediția din iulie, despre ce s-a schimbat în serviciile din medicina de familie și de spital, am rămas cu niște întrebări. Iată ce spune CNAS:

De ce analizele de sânge de prevenție se decontează peste plafonul laboratorului în contract cu CAS DOAR pentru persoanele de peste 40 de ani, nu și copiilor și celor până în 40 de ani?

Mă bucur că întrebarea mea a devenit desuetă și că pot să vă dau o informație, cred, în premieră.

Într-adevăr, din 2021 până acum, doar cei de peste 40 de ani puteau face investigații de prevenție dacă laboratorul își terminase banii în luna respectivă, urmând să și-i recupereze ulterior (asta înseamnă „peste plafon”).

Logica era, spune CNAS, că bolile cronice debutează mai frecvent după 50 de ani și „este necesară o fereastră rezonabilă de timp pentru a interveni asupra riscurilor de sănătate modificabile” (adică stil de viață).

Deci șansele să îți descopere boli cronice înainte de 40 de ani ar fi mai mici, de aici diferențierea.

În septembrie însă a intrat în vigoare o Hotărâre de Guvern care spune că investigațiile paraclinice de prevenție recomandate de medicul de familie pot fi făcute peste plafon indiferent de vârstă (vezi punctul 3), deci nu mai trebuie să vânezi primele zile ale lunii.

Subliniez „investigații” și nu „analize” pentru că nu e vorba doar de analize de sânge, ci și imagistică (ecografie, CT, RMN).

! Informația pe care nu cred că ai mai văzut-o nicăieri, la care eu am ajuns coroborând legislația e: ca urmare a acestei HG, înseamnă că și investigații scumpe pentru care până acum găseai greu loc (cum ar fi ecografii de sân sau testul Babeș-Papanicolau) se pot face peste plafon, DACĂ sunt de prevenție, pentru femeile 18-39 de ani care planifică o sarcină (nu pentru toate).

Aștept confirmarea oficială de la CNAS că am dedus corect. Am trimis solicitarea pe 12 octombrie.  

E esențial însă:

• ca medicul să folosească formularul de bilet de trimitere (BT) pentru prevenție (e diferit de cel pentru afecțiuni curente), deci nu te aștepta să mergi oricând, pentru orice analize, și să spui tu că sunt „de prevenție”;

• să nu fi făcut aceleași analize fără plată în anul respectiv (adică „în anul în care se acordă consultațiile preventive” scrie în Anexa 2B la normele de aplicare).

Investigații de prevenție pentru cei între 18 și 39 de ani.

Investigații de prevenție pentru cei peste 40 de ani.

Am scris aici mai pe larg despre consultațiile și analizele de prevenție.

Atenție!

• Doar cei asigurați pot face investigațiile astea gratis. Cei neasigurați au dreptul la consultații de prevenție gratis la medicul de familie, dar nu și la analize – pe astea trebuie să le plătească.

• Și analizele de monitorizare a sarcinii, recomandate de medicul de familie sau specialist, se pot face tot peste plafon. Detalii aici.

De ce serviciile de senologie imagistică și examenul Babeș-Papanicolau (PAP) de prevenție se acordă DOAR femeilor 18-39 care planifică o sarcină? Dacă femeia respectivă nu vrea un copil, ci are nevoie doar să își facă acest screening, nu poate face aceste investigații ca parte a pachetului de prevenție?

Aici situația e foarte românească: „În cazul în care, în urma consultaţiei, medicul de familie consideră că pentru a putea stabili un diagnostic este nevoie de mai multe informații, poate elibera bilet de trimitere pentru analize de laborator și pentru investigații de radiologie imagistică medicală”, spune CNAS.

„Medicul de familie este cel care hotărăște, în limitele competenței sale, în funcție de starea de sănătate a pacientei, de ce investigații medicale paraclinice are nevoie aceasta.”

Deci, chiar dacă nu planifici o sarcină, dacă e nevoie, medicul de familie îți poate da bilet de trimitere „obișnuit” (zic „obișnuit” ca să-l diferențiez de cel de prevenție) ca să faci eco și PAP decontat. Dar va fi destul de greu să găsești o clinică cu fonduri pentru asta.

Gândirea românească la care te împinge un astfel de sistem e: „Nu mă doare gura să-i spun medicului de familie că planific o sarcină, care intră în pachetul de prevenție care, iată, acum se poate face peste plafon, deci ar trebui să găsesc mai ușor loc”.

! Important. Dacă ai peste 40 de ani și ești „simptomatică”, poți primi trimitere pentru PAP de prevenție o dată la doi ani (deci condiția cu „planifică o sarcină” e doar până în 40, iar după 40 apare condiția să fii simptomatică. Iarăși, cine știe dacă ai fost sau nu simptomatică, dacă ai avut sau nu niște sângerări suspecte care te-au făcut să vrei PAP).

Atenție!

• Clinicile pot avea contract cu Casa pentru unele servicii, dar nu pentru altele. De exemplu, îți poți face analize gratuit, dar nu și o mamografie, dacă nu au contractat acest serviciu, deci nu lua by default că clinica X „lucrează cu Casa”.

---

Câte segmente de coloană se pot include pe un BT la RMN decontat și câte astfel de bilete se pot emite la o singură prezentare?

De exemplu: am nevoie să fac RMN cerebral + cervical + toracal. De câte BT am nevoie de la medicul trimițător în contract cu CAS și de câte ori trebuie să mă duc după ele? – e situația mea reală)

Aici vestea e cu adevărat bună, pentru că, până acum, aveam nevoie de două BT, pentru care mergeam de două ori în ambulatoriu, pentru că medicul spunea că nu-mi poate da decât un singur BT / prezentare.

Concret, de la 1 iulie există un nou model de BT pentru RMN, care conține 4 poziții în care medicul poate completa cel mult 4 tipuri de investigații (Anexa 1a din linkul de mai sus). Până acum avea o singură poziție. Vechile formulare mai pot fi încă utilizate până la data de 31 decembrie 2023.

Totodată, CNAS mi-a spus: numărul biletelor de trimitere pentru investigații paraclinice ce poate fi eliberat într-o consultație „nu este limitat în funcție de starea de sănătate a pacientului și ca urmare a unui act medical, medicul care trimite pacientul este cel care hotărăște ce tipuri de investigații poate recomanda acestuia.”

---

Noutate: terapie decontată pentru persoanele cu TSA

Persoanele cu tulburări din spectrul autist (TSA) vor putea face 40-44 de ședințe de terapie gratuite, în fiecare lună (două ore / zi lucrătoare).

E o noutate care a intrat în vigoare la 1 octombrie, după o luptă de vreo 13 ani a ONG-urilor de profil, și funcționează așa:

• Statul va deconta servicii de: psihoterapie, consiliere psihologică clinică, consiliere/intervenție de psihopedagogie specială-logopedie prin utilizarea de intervenții validate științific în tulburări din spectrul autist, inclusiv elaborarea unui plan de intervenție personalizat – punctul 30 de aici.

• Prestatorii de servicii pentru persoanele cu TSA pot avea următoarele specializări: psihologie clinică, psihoterapie, psihologie educațională, psihopedagogie specială, consiliere psihologică.

• Cabinetele individuale de psihologie sau ONG-urile care oferă aceste servicii trebuie să obțină autorizația de funcționare de la Direcția de Sănătate Publică, apoi să se autorizeze la CNAS ca furnizori de servicii conexe actului medical (așa se numesc ședințele de consiliere psihologică, logopedia sau kinetoterapie), iar condițiile sunt destul de stufoase, dar nu imposibile (pagina 9 de aici și aici).

• Tocmai de aceea, ONG-urile atrag atenția că nu vor putea face ședințele gratis imediat, ci au nevoie de câteva luni ca să se autorizeze.

• Diferența față de terapia decontată pentru cei care nu au acest diagnostic e că psihologii sau logopezii vor putea încheia contract direct cu Casa (vezi aici, la punctul 6), fără să mai treacă printr-un medic intermediar. E ceva ce psihologii cer de mult. Dovada e că se poate.

• Părinții vor trebui să obțină o recomandare pentru servicii de recuperare de la un medic psihiatru, o dată la șase luni, apoi vor alege ONG-ul sau cabinetul de psihologie în contract cu CAS.

• O ședință va dura 50 de minute și se va deconta cu 135 de lei (la fel ca ședințele pentru cei care nu au această tulburare). Părinților nu li se vor putea cere bani în plus.

Organizația Help Autism a făcut un ghid pentru psihologi și ONG-uri aici.

Daniela Bololoi, președinta Help Autism și unul dintre activiștii care a coordonat eforturile organizațiilor neguvernamentale, mi-a spus că măsura e gândită împreună cu guvernanții, dar nu e inițiată de ei, și s-a făcut în pași, de aceea a și durat atât.

Întâi au trebuit să creeze cadrul legal și apoi să armonizeze legislația (de exemplu, Legea autismului, în vigoare din 2010, a avut norme de aplicare de abia după cinci-șase ani, și și atunci, deși scria că serviciile sunt gratuite, nu existau proceduri pentru decontare. Până azi, Legea autismului a trebuit amendată de patru ori).

În plus, trebuie încă reglementate unele aspecte legate de profesie și de Colegiul Psihologilor: pentru că specialitatea de analist comportamental (în terapia ABA, una dintre tehnicile de terapie pentru persoanele cu autism) nu e încă recunoscută ca profesie în România, psihologii din ONG-uri care s-au format în ABA pe cont propriu vor trebui să obțină drept de liberă practică, iar ONG-urile (precum Help Autism) vor trebui să mai obțină și ele alte avizări. De abia atunci vor putea să ofere terapie decontat.

Bololoi spune că două ore de terapie pe zi reprezintă minimul recomandat și că suma decontată de stat e suficientă, dar „la limită”. Ideal, numărul de ore ar trebui stabilit în funcție de gradul de afectare, pentru că în unele cazuri poate fi nevoie chiar de opt ore pe zi.

Personal, cred că măsura e un breakthrough și creează un precedent.

Iar pentru părinți va fi  o mare ușurare financiară: la Help Autism, de exemplu, pentru două ore pe zi, trebuie să plătească 3.600 de lei pe lună (și sunt învățați să facă fundraising pentru copilul lor), iar organizația acoperă diferența până pe la 5.000 de lei. În alte centre, tarifele pot fi și mai mari, achitate integral de părinți.

Autismul este o tulburare de dezvoltare a creierului. În timp ce unele persoane au nevoie de sprijin permanent de-a lungul vieții, altele se descurcă cu puțină susținere, iar unii trăiesc complet independent.

ABA este una dintre terapiile folosite în lucrul cu persoanele cu autism, dar nu este singura. Mai sunt recomandate: logopedia, terapia prin muzică, terapia ocupațională, psihoterapia.

Nu știm câte persoane cu autism sunt în România. Estimările OMS sunt de 1 la 100 de persoane, iar ultimul raport publicat de Center for Disease Control and Prevention (CDC-ul din America) vorbește de 1 copil din 36.

Ca să înțelegi mai bine realitatea unei mame care luptă pentru fiul ei cu autism, citește acest articol scris de Oana Sandu, colega mea de la DoR.

---

P.S. Superba ilustrație de mai sus nu are legătură cu efortul de imagine al dlui. președinte Baciu, ci cu un articol pe care l-am publicat ieri pe platforma Balkan Insight, și care vineri va apărea în Libertatea.

Ca să nu mai lungesc ediția asta, vă invit să îl citiți.

Vă las doar câteva citate care vor rămâne cu mine mult timp: „Chiar dacă Andrew Tate spune mâine: a fost un experiment, răul a fost făcut”, „Nu știm câte femei sunt violate în fiecare seară de soții lor”, „Exploatarea online a copiilor și pornografia infantilă cresc într-un ritm accelerat. Fenomenul e atât de mare, că n-o să știm ce ne-a lovit”, „Informațiile despre intimitate, relații personale și limite sunt instrumente de auto-reglare”.

Îi mulțumesc mult Siminei Popescu pentru cele două ilustrații minunate.

Pe luna viitoare!