Și adulții fac vaccinuri
și unde să te vaccinezi înainte de-o călătorie exotică
Salut,
Ediția asta am ales să vorbim despre vaccinare, un subiect pe cât de ne-negociabil din punctul meu de vedere, pe atât de delicat în ultimii ani. M-am concentrat pe vaccinarea adulților și pe recuperarea vaccinală, despre care știu că există prea puține informații. Cheia în care mi-ar plăcea să citiți e următoare:
1. Vaccinarea nu este obligatorie în România. Punct. Există scheme recomandate, un Program Național de Vaccinare (PNV) care include vaccinuri gratuite, o listă (foarte generoasă) de compensare, există vaccinuri suplimentare, dar nu există o obligație.
2. DAR vaccinarea e o responsabilitate. Față de propria persoană, față de familia ta (care te va îngriji dacă te îmbolnăvești sau rămâi cu sechele), față de viitorii tăi parteneri de viață, față de copiii tăi (o mamă care nu a făcut vaccinul ROR – împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului – nu îi va transmite copilului anticorpi, care sunt cruciali înainte de vârsta de 1 an, când poate face vaccinul), dar și față de toți cei din jurul tău, a căror sănătate o poți pune în pericol, chiar dacă tu treci fără repercursiuni peste o boală care ar fi putut fi prevenită prin vaccin.
Gândește-te, de exemplu, la un bebeluș care e prea mic pentru vaccinare și căruia îi poți da gripă sau tuse convulsivă, la mătușa ta, care are o imunitate foarte scăzută din cauza chimioterapiei și tu îi dai COVID-19, la un prieten care face un tratament pe viață care îi slăbește sistemul imunitar (tratament imunosupresor). Toți oamenii cu afecțiuni cronice și imunosupresie pot face forme severe ale unor boli pe care tu le consideri „banale”. Eu sunt unul dintre ei.
3. Vaccinarea e un proces pe tot parcursul vieții. E greșit să credem că vaccinarea are loc doar în copilărie (vorbim mai jos).
4. Vaccinarea nu te protejează doar de boala „imediată”, ci de posibile complicații și sechele peste ani. De exemplu, tusea convulsivă, care a reapărut violent la bebeluși în România pentru că a scăzut vaccinarea, poate da complicații neurologice și deficit cognitiv pe viață. Iar varicela poate cauza zona zoster, o infecție virală care afectează sistemul nervos, poate duce la orbire și care se poate activa și după vârsta de 50 de ani.
Despre tusea convulsivă vreau să mai spun două lucruri care m-au marcat, auzite de la dr. Mihai Craiu, unul dintre cei mai reputați specialiști pneumologi pediatri: 1. Întrebarea este nu „dacă”, ci „când” va izbucni în România o epidemie, pentru că a scăzut mult vaccinarea și 2. Medicii sub 40 de ani nu prea recunosc boala, pentru că au învățat despre ea doar în cărți, nu au văzut-o în realitate. Până acum.
Vaccinul pentru tuse convulsivă a fost introdus în România în 1960 și acum se face în cadrul vaccinului hexavalent la bebeluși și necesită rapel din 10 în 10 ani, iar cel împotriva varicelei – în anii ’80 și se face în copilărie, dar se poate și după aceea. Ce vreau să subliniez e că sunt vaccinuri folosite de zeci de ani, care și-au dovedit eficacitatea.
Ce vaccinuri ar trebui să îi fac copilului meu?
Există o serie de vaccinuri recomandate, incluse în Programul Național de Vaccinare (PNV), care sunt gratuite și se fac până la 14 ani. Primele, împotriva hepatitei B și tuberculozei, se fac în maternitate, apoi la medicul de familie – atenție! nu se mai fac la școală din 2015.
Tu, ca părinte, vei primi un SMS că se apropie momentul vaccinării, iar medicul ar trebui să le aibă pe stoc, de la Direcția de Sănătate Publică - DSP. (Vreau să clarific că primești SMS pe numărul pe care l-ai dat în maternitate când s-a născut copilul, nu e vreun Big Brother care știe telefoanele tuturor din țara asta.)
➡️ Aici găsești un timeline cu vaccinurile recomandate.
Și mai există câteva vaccinuri suplimentare sau opționale, pe care, în cele mai multe cazuri, dar nu mereu (vezi mai jos), trebuie să le cumperi:
împotriva meningitelor meningococice;
gripei – se poate face de la 6 luni;
HPV – se poate face de la 9 ani;
encefalitei de căpușă – prin mușcătura de căpușă se transmit mulți microbi, dintre care cea mai cunoscută e bacteria Borellia, care poate da boala Lyme (afectează sistemul nervos). Împotriva ei nu există vaccinare, dar există pentru un virus care produce encefalita (afectează tot sistemul nervos). Atenție: Europa Centrală și de Est sunt hotspot-uri, spune ECDC. Vaccinul e disponibil și la noi, atât pentru adulți, cât și pentru copii.
Important:
Dacă un copil a făcut rujeolă, rubeolă sau oreion înainte de 1 an, vârsta la care se face prima doză de vaccin ROR, tot trebuie să facă vaccinul. Practic, el s-a imunizat împotriva uneia dintre ele, dar vaccinul apără împotriva tuturor celor trei.
Dacă a făcut varicelă, care e extrem de contagioasă, nu mai e nevoie de vaccin, pentru că boala oferă imunitate pe viață, dar virusul rămâne cantonat în corp și există riscul de a face zona zoster. Pe de altă parte, mi-a explicat dr. Sandra Alexiu, președinta Asociației Medicilor de Familie București - Ilfov, dacă ai făcut vaccinul și contractezi totuși boala, vei face o formă foarte ușoară, nu ești contagios și nu riști zona zoster.
Consultă medicul de familie, ca să vezi când și dacă vaccinurile suplimentare sunt potrivite pentru copilul tău. El îți dă o rețetă, cu care le cumperi din farmacie.
➡️ Aici găsești un ghid pentru părinți, cu detalii despre fiecare în parte.
Cine plătește vaccinul?
Copiii sunt asigurați din oficiu, deci vaccinurile recomandate (= din Programul Național), sunt gratuite. Le fac la medicul de familie, care le procură de la DSP. Tot gratuite sunt și unele vaccinuri opționale, precum gripalul sau HPV, pe care însă le iei cu rețetă gratuită de la farmacie, nu le are medicul de familie.
După 19 ani, dacă ești asigurat și ești într-o grupă de risc (explic mai jos), poți lua din farmacie unele vaccinuri compensat sau gratuit, cu rețetă. Dacă nu ești într-o grupă de risc, le plătești.
Dacă nu ești asigurat, nu primești reducere sau gratuitate la vaccinuri, așa cum nu primești rețete gratuite sau compensate pentru medicamente. (Știu cum sună asta – „capitalism”, „inechitate” etc. Vreau să spun însă că asigurat poți fi și dacă nu plătești contribuțiile – de exemplu, dacă ai una dintre bolile grave incluse în Programele Naționale, ești automat asigurat, deci poți face vaccinurile gratuit.)
Pot să îmi înscriu copilul la grădiniță sau la școală dacă nu e vaccinat?
Da. Indiferent dacă a făcut vaccinurile recomandate sau nu, ai nevoie de o adeverință de la medicul de familie ca să-l poți înscrie, dar n-o să fie respins din cauza asta.
Atenție însă: dacă vrei să studieze în străinătate, sunt țări (precum SUA) care cer dovada unor vaccinuri esențiale.
Eu sau copilul meu am ratat un vaccin. Ce facem?
Pe scurt, îl faceți.
Se numește „recuperare vaccinală” și ar trebui să se ghideze după principiul „nu lăsăm pe nimeni în urmă”, după cum am aflat la o conferință a medicilor de familie, unde „lăsat în urmă” poate fi orice persoană care din diferite motive nu a făcut un vaccin sau un rapel la momentul potrivit, dintre cele din PNV.
Uneori e de vină refuzul sau neglijența părinților, alteori vorbim de copii care nu au fost înscriși la un medic de familie și despre care pur și simplu nu există informații – în cazul ăsta, se consideră nevaccinați și se face schema din PNV de la zero. De fapt, asta e valabil pentru orice persoană pentru care nu există informații – se consideră nevaccinată (de exemplu, refugiații).
Dacă ești adult și vrei să faci un vaccin care nu era disponibil când aveai vârsta eligibilă, iar acum e, se numește că îți „completezi” schema, după cum mi-a explicat medicul Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de vaccinologie din Societatea Națională de Medicină de Familie (SNMF). De exemplu: cel împotriva hepatitei B, care a apărut în România în 1995, și pe care mulți adulți de peste 40 de ani nu l-au făcut nici până azi.
Principiile recuperării vaccinale (tot de la conferința medicilor de familie):
1. Celor care întârzie nu trebuie să li se refuze vaccinarea.
2. E întotdeauna mai bine să te vaccinezi mai târziu, decât niciodată.
3. Nu amâna vaccinurile restante sau scadente.
4. Majoritatea vaccinurilor pot fi făcute concomitent – adică poți face două, chiar trei, odată, dar în membre diferite sau la distanță de min. 2,5 cm (atenție: nu se fac în fesă, ca alte injecții, ci în coapsă sau în braț).
5. Nu există „supradozaj” în vaccinare. Nu pățești nimic dacă repeți, la vârstă adultă, un vaccin pe care l-ai făcut în copilărie. Și nu are rost să îți verifici nivelul de anticorpi înainte de face sau relua un vaccin, mi-au spus toți medicii cu care am vorbit.
Sunt un adult sănătos. Ce vaccinuri ar fi bine să fac?
Mi-aș fi dorit ca răspunsul la întrebarea asta să fie mai simplu.
Pe scurt, nu ar trebui să știi tu, ci medicul de familie ar trebui să te ghideze, în funcție de starea ta de sănătate și de vârstă, dar și de stilul de viață și contextul familial – o să repet: dacă locuiești sau interacționezi foarte des cu un adult care a făcut un transplant, face dializă, are o imunitate foarte scăzută, are boli cronice severe sau vârstă foarte înaintată, ar trebui să fii la zi cu toate vaccinurile și rapelurile, pentru a-l proteja pe el, mi-a spus medicul Gindrovel Dumitra.
Vaccinarea e un proces care trebuie personalizat, mi-a subliniat și dr. Alexiu. „Nu toată lumea are nevoie de toate vaccinurile, dar e bine să știm că ele există și să ne protejăm în consecință.”
Ce ar trebui să știi tu e că poți face vaccinuri și la vârsta adultă și ai putea să deschizi tu discuția cu medicul, dacă nu o face el.
Iată ce vaccinuri ai putea să faci dacă ești un adult fără boli cronice (majoritatea sunt aceleași ca la copii):
diftero-tetano-pertussis (împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive) – la fiecare 10 ani, e compensat 100% pentru toată lumea;
meningococic (împotriva meningitelor meningococice). Chiar dacă la noi sunt puține cazuri, dr. Dumitra mi-a dat exemplul tinerilor, care, deși sunt sănătoși, au activități în colectivități mari, călătoresc mult, locuiesc cu persoane din țări unde virusul circulă mult mai mult și atunci riscul de a-l contracta e mult mai mare. E gratuit doar pentru categoriile la risc;
pneumococic (împotriva pneumoniilor, septicemiilor). Ar fi bine să-l facă toată lumea, dar e gratuit doar pentru categoriile la risc – vreau să subliniez că aceste categorii diferă de la un vaccin la altul;
hepatitic B. Idem;
varicelic. Idem;
hepatitic A – nu se compensează deloc;
HPV. E gratuit pentru fete și băieți între 11 și 26 ani și compensat 50% pentru femeile între 19 și 45 de ani (într-o ediție viitoare vom vorbi doar despre el);
gripal. Se face anual, pentru că tulpinile care circulă diferă de la un sezon la altul. E gratuit pentru copii, gravide, vârstnici, persoane cu boli cronice și compensat 50% pentru adulții sănătoși. Am scris mai mult despre el aici;
VSR - virus sincițial respirator, care e foarte periculos pentru copiii mici și vârstnici – vaccin există doar pentru aceștia din urmă și gravide, nou-născuții fiind protejați prin anticorpii de la mamă. Nu se compensează;
împotriva encefalitei de căpușă (am vorbit mai sus). Idem.
De ce m-aș vaccina, dacă sunt un adult sănătos?
Dr. Alexiu mi-a explicat cel mai clar:
„În primul rând, pentru că imunitatea e maximă până la vârsta de adult, după care scade. Deci, odată cu vârsta, nu doar că scade apărarea contra bolilor prin procesul de imunosenescență, dar suntem mult mai vulnerabili la unele boli contagioase din cauza altor boli cronice pe care le facem în timp (tensiune, diabet, cancer). Și atunci e bine să ne vaccinăm cât avem încă un sistem imunitar suficient de puternic încât să producă un nivel bun de anticorpi. În al doilea rând, e bine să ne vaccinăm ca să creăm imunitate de grup și să protejăm persoanele vulnerabile de lângă noi.”
„Practic, ne vaccinăm împotriva bolilor pe care le facem ca adulți, pe care le vom face ca vârstnici și pentru a-i proteja pe cei din jur (dr. Sandra Alexiu, medic de familie).”
Sunt un adult cu o boală cronică. Ce vaccinuri ar trebui să fac?
Din nou, principala recomandare e să vorbești cu medicul tău, pentru că sunt multe situații particulare și o să dau un singur exemplu: înainte de a începe un tratament care îți va afecta sistemul imunitar, probabil va fi nevoie să reiei unele vaccinuri cu totul, ca să-ți formezi titrul maxim de anticorpi posibil. Dacă le-ai face după ce ai început tratamentul, eficacitatea lor ar fi (mult) mai scăzută.
În egală măsură, dacă ai anumite boli autoimune, e contraindicat să faci vaccinuri cu virus viu atenuat.
Cert e că e greșit să crezi că, dacă ai o afecțiune cronică, nu e nevoie – sau, mai grav –, nu e voie să faci un vaccin. Dimpotrivă. O boală cronică te plasează într-o categorie de risc și atunci vaccinarea e necesară.
Iar dacă ai peste 65 de ani, ești automat în categoria de risc.
Din fericire, recomandările sunt un pic mai clare decât în cazul adulților sănătoși.
➡️ Acesta e un ghid de pus în ramă, făcut de Societatea de Epidemiologie și Coaliția Organizațiilor de Pacienți cu Afecțiuni Cronice (COPAC). Vorbește inclusiv de vaccinurile de dinaintea unei călătorii.
Vaccinuri gratuite sau compensate 50% și pentru adulți
Nu vreau să laud „sistemul”, dar vreau să subliniez că (și când) se întâmplă și lucruri bune: până în 2023, 1. Pacienții cu boli cronice sau transplant nu aveau dreptul la vaccinuri compensate și gratuite și 2. Lista categoriilor eligibile s-a tot extins, iar vaccinul HPV e cel mai bun exemplu: la început, îl puteau face doar fetele, gratuit, prin medicul de familie, dar erau liste de așteptare cu lunile.
Tot în 2023 el a devenit gratuit pentru fete și băieți până în 19 ani și compensat 50% pentru femeile până în 45, iar săptămâna trecută gratuitatea s-a extins până la 26 de ani.
În acest moment, România are una dintre cele mai generoase scheme de compensare din Europa, a explicat recent la o conferință Doina Azoicăi, președinta Societății de Epidemiologie, și nici cu stocurile nu au mai fost probleme, deci nu astea sunt cauzele pentru rata scăzută de vaccinare.
Tot ea a dat un exemplu pe care nu pot să îl uit: pentru că pacienții cu transplant de celule stem trebuie să refacă toată schema de vaccinare (practic, imunitatea „se șterge” odată cu transplantul), o pacientă de-ale ei și-a vândut calul, posesia cea mai de preț, ca să-și poată cumpăra toate vaccinurile necesare. Era acum câțiva ani, înainte de introducerea compensării.
Da, e nevoie să faci un efort dacă vrei să te vaccinezi: mergi la medic, faci un consult, iei rețeta, îl comanzi la farmacie, e mai greu în orașele mici, trebuie să îl pui la frigider imediat după cumpărare, dar nu e imposibil.
P.S. Societatea de Epidemiologie spune că încearcă să obțină compensarea și pentru vaccinul meningococic și VSR, așa cum s-a întâmplat în trecut cu HPV sau pneumococic.
Unde pot face vaccinul?
Înainte de a răspunde, vreau să mai zic ceva ce nici eu nu știam: rețetă gratuită sau compensată pentru orice vaccin poate elibera orice medic în contract cu Casa, nu doar medicul de familie, și e valabilă 30 de zile. Dar pentru a decide care sunt vaccinurile potrivite pentru tine, discută cu medicul de familie.
Și acum răspunsul: ar trebui să faci vaccinul la un medic vaccinator – adică medic de familie, epidemiolog, de boli infecțioase, pediatru sau orice alt medic care are atestat de vaccinologie (un curs de patru luni). Gripalul se poate face și în unele farmacii.
Important: e bine să faci vaccinul (oricare) la unul dintre acești medici vaccinatori, din două motive: 1. Ar putea apărea reacții post-vaccinale imediate și s-ar putea să fie nevoie să intervină și 2. Dacă ți-l face mama acasă, că e asistentă, ea nu-l poate introduce în Registrul Electronic Național de Vaccinări (explic mai jos), deci n-o să ai istoricul complet, n-o să poți dovedi că l-ai făcut și nici statul nu te va număra ca „vaccinat”.
Cum știi ce vaccinuri ai făcut?
Din păcate, dacă te-ai născut înainte de 2007, e destul de greu-spre imposibil.
Dacă ai făcut școala în anii ’90, probabil ai făcut toate vaccinurile recomandate, pentru că veneau să ni le facă în clasă, și încă nu se gândea nimeni să le refuze. Dacă medicul de familie mai are dosarul tău medical de când erai mic, ar trebui să fie trecute acolo.
Altfel, de abia în 2011 a apărut o evidență electronică a vaccinărilor la nivel național, pentru copiii născuți după 2007: RENV – Registrul Național de Vaccinare, care a devenit obligatoriu și pentru adulți în 2022. Deci, oricine a făcut un vaccin după 2022 la un medic vaccinator ar trebui să aibă toate vaccinurile acolo, introduse de cel care le-a administrat.
Tu nu poți avea acces ca să-ți vezi istoricul vaccinal, doar anumite categorii de personal medical au: medicii vaccinatori, direcțiile de sănătate publică pentru persoanele din lista medicilor din județul respectiv și Institutul Național de Sănătate Publică.
RENV nu este integrat cu registre de vaccinare din afara țării, dar cei care se vaccinează în străinătate și revin în România pot înregistra aceste date în RENV, mi-a confirmat INSP.
Bonus:
Dacă călătorești, în special în afara Europei, s-ar putea să ai nevoie de anumite vaccinuri suplimentare sau de niște medicamente profilactice, pentru că ai putea fi expus unor virusuri care la noi nu circulă.
Te poți informa de aici, apoi ai nevoie de o programare la un cabinet de vaccinări internaționale – lista e aici (București și restul țării).
Maximum de util
Și, dacă uiți tot ce am scris până acum, reține acest linkuri:
➡️ Ghid de vaccinare pentru părinți
➡️ Ghid pentru pacienții cronici
➡️ Cabinete de vaccinare internațională
Două grupuri de Facebook unde vei primi răspunsuri de la medici:
➡️ Grupul de Vaccinologie al SNMF
Și ultime două gânduri de la mine: m-aș bucura dacă mi-ai scrie (printr-un reply la acest mail sau la sorana@substack.com) dacă ai aflat ceva nou din această ediție. Eu am pornit documentarea cu multe întrebări personale și aș vrea să știu dacă ți-au fost și ție de folos, și ce anume.
Și, off topic, dacă vrei să înțelegi cine, cum, cât poate da concediu medical și cum se calculează banii aferenți, am povestit cu Maria Bucuria în această ediție din Starea Sănătății, la care îți recomand să te abonezi.
Mulțumesc, pe curând!
Foarte util articolul!
Exista o lista cu medicii vaccinatori din fiecare judet? Sau cum sunt de gasit?
Si oare in Romania se mai administreaza vaccinuri anti-Covid19?
Mulțumim pentru toate informațiile! Personal, mi-ar fi tare util să aflu dacă schema de vaccinare se aplică la fel sau cu ce excepții pentru pacienții oncologi.