Investigații în 5 zile pentru unii pacienți cronici

Despre programele Monitor, ora de vară și somn.

Salut!

Vorbim azi despre programele Monitor, un subiect care i-ar putea interesa mai mult pe cei cu boli cronice. Însă e important să fim la curent cu toții, pentru că, statistic, fiecare dintre noi cunoaște sau are în familie pe cineva cu astfel de afecțiuni.

Apoi ne uităm la efectele schimbării orei asupra organismului, iar la sfârșit – o invitație. Pe 6 aprilie, echipa festivalului de film documentar One World Romania (care începe vineri, btw) mi-a dat mână liberă să organizez o dezbatere despre drepturile și responsabilitățile noastre, ca persoane asigurate în sistemul de sănătate. Da, un fel de crash course în tema acestui newsletter. Detalii aici și înscrieri aici.

Fotografiate weekendul trecut. Fără legătură cu subiectul, evident, dar m-am gândit că ajută să vedem puțină culoare.

Ce sunt programele Monitor?

Sunt o posibilitate prin care poți face investigațiile de care ai nevoie în maximum 5 zile.

Începând cu octombrie 2020, pacienții cu unele afecțiuni cu impact major asupra vieții pot face investigații paraclinice (adică analize de sânge, radiografii, ecografii, RMN, CT) la furnizorii de stat sau privați fără să mai aștepte luni de zile până când clinica respectivă „va avea plafon” (adică buget, în baza contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate).

Până la acel moment, de exemplu, un pacient cu o suspiciune de tumoră cerebrală (deci urgent și grav) aștepta în privat pentru un CT gratuit la fel ca unul care făcea un CT de control. Sau un pacient cronic care avea nevoie de anumite analize făcute la un interval strict trebuia să aștepte la fel ca cineva care făcea analize de rutină.

Acum, laboratoarele și clinicile pot face aceste investigații chiar dacă au depășit „plafonul” – fac un contract suplimentar cu Casa și banii le sunt rambursați. Tarifele de decontare sunt aceleași, indiferent dacă investigațiile sunt făcute „pe Monitor” sau nu – deci o clinică nu ia mai mulți sau mai puțini bani pentru asta.

Ce afecțiuni intră în lista programelor Monitor?

„Monitor” vine de la „monitorizare”, iar pentru a te încadra într-unul dintre cele 7 programe trebuie să fii deja diagnosticat:

• Monitor 1 - investigaţiile paraclinice se recomandă pentru monitorizarea pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 după externarea din spital sau după încetarea perioadei de izolare;

• Monitor 2 – se referă la pacienții diagnosticaţi cu boli oncologice;

• Monitor 3 – diabet zaharat;

• Monitor 4 – boli cardiovasculare;

• Monitor 5 – boli rare;

• Monitor 6 – boli neurologice;

• Monitor 7 – boli cerebrovasculare.

Ce investigații pot să fac?

Aceleași pe care le-ai face ca simplu pacient asigurat, și dacă nu te-ai încadra în programele Monitor.

Cine poate da trimitere „pe Monitor”?

Medicul curant, adică specialist sau de familie, în limitele pregătirii. Acesta din urmă îți poate da să faci analize de sânge, radiografie, ecografie, dar nu și RMN sau CT, considerate servicii de înaltă performanță, pe care numai unii specialiști le pot cere, în anumite cazuri. Practic, sunt aceleași reguli ca atunci când vrei să faci analize fără plată, dacă ești asigurat.

Atenție! Doar medicul trimițător (specialist sau de familie) care e în contract cu Casa de Asigurări poate da trimiteri pentru investigații decontate (deci inclusiv pentru investigații „pe Monitor”). Dacă mergi în privat și doctorul respectiv nu are contract, chiar dacă te-ai încadra în lista bolilor monitorizate, nu poți primi un astfel de bilet.

Unde mă duc cu trimitere „pe Monitor”?

În primul rând, nu există bilete de trimitere speciale (Anexa 2, cap. C, Nota 2). Există doar formularul unic, pe care medicul trimitățor trebuie să scrie Monitor x și, esențial!, să semneze și să pună parafa în dreptul cuvântului Monitor, ca o garanție că el a făcut mențiunea aia, nu tu, cu pixul, ulterior.

Mi s-a întâmplat ca o clinică să-mi refuze RMN-ul programat pentru că nu aveam această extra semnătură + parafă. Nu știu dacă toți medicii știu asta (ar trebui) sau unii doar uită s-o facă, cert e că tu vei fi pus pe drumuri dacă nu ești vigilent.

Cu această trimitere te poți programa la orice laborator sau clinică în contract cu Casa de Asigurări.

Cât e valabil biletul cu trimitere „pe Monitor”?

Pentru afecțiunile cronice, biletele de trimitere pentru investigații paraclinice sunt valabile 90 de zile calendaristice (pentru cele acute – doar 30). Deci și cele pe Monitor sunt valabile 90.

Tu trebuie să anunți că ai trimitere „pe Monitor”, iar clinica trebuie să facă investigațiile în termen de 5 zile lucrătoare de la solicitare (Art. IX, de aici).

Deci răspunsuri precum: „Vă programăm la sfârșitul lunii, că atunci facem fără plată” (mi s-a întâmplat) sunt un abuz și aveți dreptul să depuneți plângere la Casa de Asigurări cu care respectiva clinică are contract. Asta nu poate fi decât Casa Județeană sau OPSNAJ. (Și contează, pentru că, în funcție de gravitatea și repetarea abaterii, se poate ajunge la rezilierea contractului cu furnizorul respectiv, mi-a transmis Casa Națională de Asigurări de Sănătate).

Folosește cineva programele astea?

Da! Și pot spune din experiență că ești mult mai liniștit dacă știi că ai acces gratuit la RMN-ul periodic printr-o simplă programare, fără să mai vânezi, cu trei luni înainte, locuri la mai multe clinici și să te treci pe tot felul de liste de așteptare.

De curiozitate, am întrebat CNAS câte persoane au făcut investigații prin programele Monitor:

·    în 2020 (octombrie - decembrie) – 6.239;

·    în 2021 – 328.910;

·    în 2022 – 556.236;

·    în primele două luni din 2023 – 60.536.

E greu de pus în context aceste valori, pentru că în România nu avem registre de pacienți. Deci n-aș putea să spun dacă cei 500.000 de pacienți de anul trecut sunt mulți sau puțini. Dar știu sigur că aceștia 500.000 au trăit cu mai puțină anxietate și bătaie de cap, iar asta – deși ar trebuie să fie norma – a fost un câștig real. 

Nu toate investigațiile și programele sunt accesate în egală măsură. MedLife, de exemplu, mi-a spus că în rețeaua lor cei mai mulți pacienți au venit pentru RMN și CT, pe Monitor 2 (boli oncologice),  6 (neurologice) și, într-o măsură mai mică, 7 (cerebrovasculare).

---

Ora de vară vs. ora de iarnă

Ai crede că o zi cu mai multe ore de lumină e benefică. E o capcană.

Ora de iarnă (Permanent Standard Time) – cea la care tocmai am renunțat weekendul trecut – e cea mai potrivită cu ritmurile noastre circadiene, esențiale pentru sănătate și starea de bine.

Oamenii de știință preferă ora de iarnă pentru că implică mai multă lumină la începutul zilei, când și corpul și creierul au nevoie să se trezească, și nu la finalul zilei, când organismul trebuie să pregătească pentru odihnă, iar căderea întunericului e cel mai bun indicator.

Mai multă lumină seara inhibă producerea de melatonină, hormonul care aduce somnul, ne împinge să ne culcăm mai târziu și să dormim, practic, mai puțin. În cuvinte mai simple, trecerea la ora de vară e ca și cum am fi pe un fus orar greșit, în care muți ceasul de la mână, dar nu și pe ăla intern. 

lizandmollie

A post shared by Liz and Mollie (@lizandmollie)

Am ascultat o mini-conferință despre somn, cu medici și experți de la Harvard și Columbia University, al căror subiect de cercetare este somnul. Iată câteva idei importante:

• Adulții care dorm mai puțin de 7 ore au risc crescut (și măsurat) de boli cardiovasculare, neurologice (demență, Parkinson), diabet și depresie, iar performanțele lor cognitive sunt mai reduse. Plus că riscă să cadă mai des, deci fracturi.

• Sănătatea somnului nu se referă doar la durata lui, ci și la calitate, eficiență și „arhitectură” (adică durată + succesiunea stadiilor).

• Când dormi, creierul reface și procesează „filmul zilei tale” și consolidează memoria, de aceea e vital în procesul de dezvoltare și învățare. Dacă un copil nu își face somnul de după-amiază, o să uite 18% din ce a învățat în ziua aia. (Mai multe despre somn, ca trigger, agent de „curățare”, protecție și defragmentare la minutul 16.)

• Apropo de a trage un pui de somn – e indicat tuturor, la orice vârstă. Doar că a ajuns să fie văzut ca un semn de slăbiciune în societatea noastră, care îi apreciază pe cei care sunt activi non-stop.

• Poți recupera somnul pierdut? Aici părerile sunt împărțite: dacă se întâmplă constant – nu. Dacă e vorba de niște ore pierdute într-o săptămână, da, printr-un pui de somn și dormind în weekend. (Nu e aproape poetic cum sună „pui de somn”?)

• 2 calupuri de câte 4 ore dormite într-o noapte nu echivalează cu 8 ore, pentru că trebuie să treci printr-o succesiune de stadii ale somnului (REM și non-REM) ca să te refaci și orice întrerupere înseamnă că o iei de la capăt. Avem nevoie de un somn „consolidat”. 

• Dă-i corpului tău timp să doarmă cât are nevoie și controlează tot ceea ce poate fi controlat: expune-te la lumină naturală în timpul zilei, redu cantitatea de lumină seara, nu folosi ecrane o oră înainte să te culci, redu un pic temperatura în dormitor. Și, da, aplicațiile de meditație ajută.

• Cel mai clar takeaway pentru mine a fost: „somnul e o investiție”.

Dacă ți se pare că ai tot auzit în ultimii ani că ar trebui să renunțăm la schimbările astea bianuale, ai dreptate. Comisia Europeană a propus încă din 2018 renunțarea, iar în SUA se așteaptă un vot final chiar acum, doar că invers decât recomandă toți experții – vor să permanentizeze ora de vară (Daylight Saving Time).

Dacă argumentele contra orei de vară sunt medicale, cele pro sunt economice: consum mai mic de energie (pare că nu s-a întâmplat), recoltarea produselor din câmp înainte ca roua să se usuce (da, chiar era un motiv acum 100 de ani), oamenii cheltuiesc mai mult în oraș dacă ziua e mai lungă (asta se confirmă).

Așadar, pare că guvernele n-o să se hotărască prea curând dacă continuăm să schimbăm ora sau nu. Depinde de noi să ne creăm toate condițiile ca să investim în somn. 

---

Bine de știut:

• Primăria București acoperă 10 sesiuni de kinetoterapie, 10 de drenaj limfatic, 10 de consiliere psihologică și una de onco-nutriție pentru 2.500 de pacienți oncologici, în limita a 5.850 de lei/beneficiar, la anumite spitale și clinici care s-au înscris în proiect. Trebuie să locuiești în București (inclusiv cu viză de flotant). Înscrierile au început pe 15 martie, detalii aici.

• Persoanele cu cancer la sân în formă incipientă vor putea face gratuit niște teste genetice care le vor ajuta să ia decizii mai potrivite de tratament și vor indica probabilitatea de reapariție a cancerului în 5 ani de la diagnostic. E tot un program al Primăriei București, care a alocat bani pentru 200 de pacienți anul ăsta și 200 anul viitor, în limita a 12.350 lei/persoană.

  Nu poți merge la ce clinică vrei tu, ci la una dintre cele selectate, care va face testele și va fi ulterior rambursată. Până la finalul lui martie, doar una trecuse de procesul de selecție. Încă nu e clar de când vor putea pacienții să aplice pentru aceste teste, de urmărit aici. (Mulțumesc, Ileana Costache, că mi-ai spus despre asta!)

• Există și o clinică privată care face gratuit anumite testări genetice copiilor diagnosticați recent cu cancer (0-18 ani). Detalii aici.

Dacă știi despre programe similare în orașul tău, dă-mi un reply la acest email, te rog.   

---

Să ne citim sănătoși luna viitoare, iar dacă ești în București, sper să ne vedem pe 6 aprilie!

Sorana