Concediul medical - cine, cum, cât?
Plus detalii importante pentru freelanceri.
Salut,
Mărturisesc că în ediția de azi încerc să explic un subiect pe care îl aveam de mult pe listă, dar de care îmi era groază: concediile medicale (CM). Cine le acordă, în ce condiții, cine poate beneficia, plus situații mai aparte. E o coincidență că subiectul a explodat luna asta, din cauza declarațiilor premierului Ciolacu (dezvolt mai jos).
Până să intrăm în pâine, aș vrea să amintesc că lunile următoare voi publica o serie despre responsabilitățile autorităților locale și județene de a finanța servicii medicale în comunitate. Mi se pare o cheie de citire esențială pentru campania electorală care urmează: ce ar trebui să așteptăm de la aleșii locali și pentru ce să îi tragem la răspundere, dincolo de curățenie și străzi asfaltate.
Am estimat costurile acestui proiect la vreo 6.000 de euro (deplasări, fotograf, onorariul meu, comisioanele Substack, plus impozit, CAS și CASS). Dacă și tu crezi că subiectul e important, poți susține proiectul printr-un abonament plătit (FYI trebuie întâi să fii abonat la newsletter și abia apoi poți face upgrade to paid).
Vă mulțumesc mult celor care v-ați abonat după ediția anterioară, în care anunțam proiectul! Mi-ați dat un boost de curaj și de benzină.
Înapoi la concedii medicale. Patru informații de bază:
Conceptul de „concediu” se referă la întreruperea unui raport de activitate, de aceea auziți mereu numai referiri la „angajați”. Cu toate astea, și freelancerii, cei cu PFA sau cei fără venituri pot primi indemnizație de concediu medical dacă încheie un contract facultativ cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) de care aparțin (adică cea din județul unde depun declarația unică la ANAF) – dezvolt mai jos.
Doar medicii în contract cu CAS pot elibera concedii medicale, nu și cei „din privat”, unde plătești consultația, așa cum doar cei cu contract pot să-ți dea bilet de trimitere pentru investigații decontate sau rețetă compensată. Simplific un pic, dar motivul e că aceia care nu au contract cu CAS nu pot decide asupra unui buget pe care nu îl gestionează, mi-a explica cineva de la Casa Națională de Sănătate (CNAS) mai demult.
Fiecare medic care te consultă este obligat să îți dea concediu medical, dacă e cazul. Nu are voie să te trimită la medicul de familie ca să-ți dea el, decinu accepta un asemenea răspuns!
Când spunem „x zile de concediu medical”, e vorba de zile calendaristice, nu lucrătoare, dar banii pe care îi vei primi (indemnizația de concediu medical) sunt doar pe zilele lucrătoare.
UPDATE:
Explicam în ediția trecută că Guvernul a strecurat la finalul anului (mișelește, aș adăuga) contribuția la sănătate de 10% din valoarea concediului medical. Luna asta, Senatul a votat să se renunțe la ea, dar numai pentru bolnavii oncologici și femeile în concediu de maternitate. Deocamdată este în vigoare.
Președintele Asociației pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu, mi-a spus că niște analize pe care le-au făcut ei arată nu doar că cheltuielile persoanei cresc când e în CM, ci cresc și cu 100%. De-asta spuneam luna trecută că e atât de ipocrită decizia asta a guvernului social pe care îl avem.
1. Câte tipuri de concediu medical și indemnizații sociale există?
pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii;
pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, doar ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
pentru maternitate;
de risc maternal;
pentru îngrijirea copilului bolnav;
pentru îngrijirea unui bolnav oncologic.
Vorbim azi mai în detaliu despre câteva dintre ele.
2. Concediul pentru boală obișnuită sau accident (nu accident de muncă, ci fără legătură cu munca):
poți primi maximum 183 de zile în interval de un an;
începând cu a 91-a zi, medicul specialist poate prelungi concediul până la 183 de zile doar cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale, de la Casa de Pensii;
pentru unele boli (precum tuberculoză, SIDA, cancer) și unele arsuri, poți depăși cele 183 de zile (vezi Secțiunea a II-a, art. 18 (3)).
dacă erai în concediu de odihnă sau fără plată când te-ai îmbolnăvit, acesta se întrerupe, iar zilele rămase se reprogramează;
indemnizația pentru acest tip de concediu are codurile 01, 05, 06, 12, 13 sau 14.
zilele astea de CM se plătesc cu 75%, mai puțin dacă ai: o boală infecto-contagioasă din grupa A, o urgență medico-chirurgicală (vezi aici lista acestor două categorii), tuberculoză, SIDA sau neoplazii (cancer) – în toate aceste cazuri se plătesc cu 100%;
COVID-19, deși e o boală contagioasă, a avut 100% până toamna trecută, când a trecut în categoria 75%;
calculul indemnizației se face așa: 75% (sau 100%) * valoarea medie a unei zile de-ale tale de muncă (calculată pe ultimele 6 luni) * numărul de zile lucrătoare de CM;
dacă ești angajat, va trebui să-i aduci medicului o adeverință din care să reiasă numărul de zile de concediu medical din ultimele 12/24 de luni, astfel încât să nu depășești alea 91. Știu, e o prostie și e frustrant, dar bazele de date ale CNAS și Revisal (registrul de evidență a salariaților, în care trebuie înregistrate și concediile medicale) nu comunică între ele, iar medicii primesc amenzi serioase dacă dau CM fără această adeverință.
! Dacă nu ești angajat, ci ai contract facultativ cu CAS (explic mai jos), nu are cine să-ți dea această adeverință, evident. Am întrebat CNAS și am aflat că, în acest caz, adeverința ți-o dă CAS cu care ai făcut contractul. De exemplu, la Casa de Sănătate București poți să o ceri online.
Am clarificat cu CNAS și că poți primi concediu medical după o spitalizare de zi sau o prezentare la urgențe (care n-a necesitat internare), fără această adeverință. (Nelămurirea mea era cum justifici la serviciu că ai fost la spital în ziua aia.)
De această adeverință e nevoie și pentru concediul de maternitate, de risc maternal sau pentru îngrijirea copilului bolnav.
trebuie să-i duci angajatorului certificatul de concediu medical până la data de 5 a lunii următoare, ca să-ți poată calcula și vira indemnizația;
primesc indemnizație de concediu medical și șomerii.
3. Cine poate da concediu medical?
Medicul de familie, din ambulatoriu, din secția unde ai fost internat și din camera de gardă, dacă ai mers pentru o urgență. Nu pot da însă pentru orice afecțiune și pentru orice durată, dimpotrivă, procedura e destul de restrictivă, iar asta se traduce în multe drumuri pentru noi.
În prima etapă, poate da maximum 4 zile. Dacă nu te-ai făcut bine, mai mergi o dată la consult și îți mai dă cel mult 3. Nu poate da mai mult de 7 pentru un episod de boală și nu mai mult de 28/an, în total, aceluiași pacient. Dacă nu te poți deplasa, poți face consultația la domiciliu sau la distanță.
Poate da și maximum 5 zile, dacă este o urgență.
Tot medicul de familie eliberează concediu dacă ai un copil bolnav până în 12 ani și e nevoie să stai acasă cu el.
Medicul specialist din ambulatoriu: cel mult 15 zile, cu prelungire până la 31/31 pe lună dacă e cazul. Nu mai mult de 90/ an aceluiași pacient.
Medicul curant din spital, dacă ai fost internat: îți dă pentru cât ai fost internat, plus zilele de după externare, dacă e nevoie. Dacă la final tot nu ești bine, poți merge la medicul de familie pentru încă 7 zile, cel mult, dacă scrie asta explicit în foaia de externare.
Citește aici cine poate da concediu de maternitate și de risc maternal.
4. Cine plătește banii de concediu medical?
Primele 5 zile le plătește angajatorul (mai puțin pentru boli cardiovasculare, tuberculoză, SIDA, cancer, boli contagioase din grupa A, maternitate, risc maternal, îngrijirea copilului bolnav și a unei persoane cu cancer, unde plătește statul din prima zi).
Din ziua a șasea banii vin de la „stat” – de fapt, din FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, la care contribuim toți, prin „taxa” la sănătate). În practică, plătește tot angajatorul, urmând să-și recupereze banii, dar asta se întâmplă cu luni întârziere.
Dacă nu ești angajat, ci ai contract facultativ cu Casa, plătește FNUASS tot.
5. Ce fac dacă nu sunt angajat, dar vreau concediu medical sau de maternitate*?
Trebuie să închei un contract standard cu Casa de Asigurări de Sănătate de care aparții (așa arată).
Cotizația este de 1% / lună din cel puțin un salariu minim brut pe economie (3.300 de lei) și cel mult trei (chiar dacă tu câștigi, în mod real, mai puțin de un salariu sau mai mult de trei).
E important de știut că nu poți să închei doar acest contract facultativ, fără să plătești și CASS-ul de 10% prin declarația unică (aceea care trebuie depusă la ANAF până la 25 mai). Mai mult, când faci acest contract facultativ, trebuie să depui și o copie a acestei declarații unice.
Ca să „te califici”, și aici e nevoie să cotizezi 6 luni în ultimele 12.
Banii pe care îi vei primi pe concediu medical se vor raporta tot la aceste plafoane. Deci, dacă declari că câștigi 3.300 de lei, ca să plătești cât mai puțin pe lună, și banii de concediu vor fi mai puțini.
Sfatul pe care l-am primit de la persoane care au trecut prin asta: mergi pe plafonul maxim. Acei 1% din trei salarii minime brute pe economie sunt 96 de lei pe lună. Gândește-te așa: dacă vei fi diagnosticat cu o boală serioasă și nu vrei putea lucra săptămâni sau luni bune, măcar vei primi acei 75% (sau chiar 100%) din 9.900 de lei brut și cred că vor conta.
Mai mult, chiar dacă afecțiunea te încadrează într-un program național de sănătate și vei putea face tratamentul decontat, indiferent dacă ai cotizat sau nu la sănătate, acest beneficiu nu se aplică și la concediul medical – de aceea spun să faci contractul ăla facultativ.
! Dacă ești angajat, nu trebuie să faci nimic, contribuția o reține și o plătește angajatorul, la fel ca CAS-ul și CASS-ul.
*concediu de maternitate - 126 de zile înainte și după naștere, nu e vorba de cel de creștere a copilului, de doi ani
6. Am făcut un tratament în străinătate, dar sunt asigurat în România. Primesc concediu medical?
Da, indiferent dacă ai fost pentru un tratament planificat sau dacă ai avut un accident când erai în afara țării – vezi articolul 27.
E nevoie de documente traduse și autentificate emise de spitalul unde ai fost, pe care trebuie să le depui în maximum 15 zile după ce revii în țară. Numărul de zile e stabilit de medicii din statul unde ai făcut tratamentul. Dacă nu te-ai recuperat în acest timp, medicul curant din România îți poate prelungi, cu respectarea aceleiași limite de 91/183 de zile pe an.
Poți primi CM și dacă ești părinte și ai fost cu copilul tău la tratament.
7. Concediu pentru pacienții cu cancer
Aici sunt mai mult situații specifice și, din discuțiile pe care le-am avut cu pacienții, neclare.
În primul rând, pentru unele boli, durata concediului medical este mai mare decât standardul de 183 de zile pe an. Pentru cancer, e vorba de un an și 6 luni, plătit 100%, reînnoit lunar și acordat continuu, fără pauze (articolul 13). Mențiunea „continuu” e esențială: dacă, să spunem, te simți mai bine după x zile și ai vrea să te întorci în activitate, după care îți dai seama că, de fapt, nu poți, și vrei înapoi în concediu, nu mai poți primi tot pentru cancer, chiar dacă nu ți-ai „consumat” acel an și jumătate.
E o chestiune birocratică: legea spune că nu poți primi de două ori concediu „inițial” pe același cod de boală și nici nu poți primi „în continuare” (termeni din lege), dacă ai întrerupt.
Și chiar dacă stai toată perioada permisă, un an și jumătate, nu mai poți primi ulterior concediu pentru același diagnostic. Deci ori te întorci la serviciu, ori te pensionezi, ori îți permiți să stai fără un venit.
A doua situație esențială: dacă pe perioada concediului medical, rămâi fără job din motive neimputabile ție (de exemplu: firma s-a închis sau ai avut contract pe perioadă determinată, care s-a terminat), deci nu mai ești asigurat, Casa de Asigurări de Sănătate te preia „în plată” – practic, îți plătește indemnizația până la finalul concediului, dar trebuie să o anunți tu sau angajatorul și să depui (fizic sau online) o serie de documente – vezi articolul 75 de aici.
De data asta e vorba de CAS cu care medicul tău de familie are contract (articolul 32 de aici).
Și acum, scurt, despre declarațiile premierului Ciolacu la care trimiteam în introducere.
A zis că ar trebui descurajat abuzul de concedii medicale și că anul trecut s-au dat 274.000 de concedii medicale pentru dureri de spate, echivalentul a două milioane de zile, şi 187.000 de concedii medicale pentru „strănutat şi răceală”, fără să indice sursa datelor. În realitate, suntem la coada Europei ca absențe de la muncă din motive medicale (articol semnalat de Alexandra Nistoroiu).
Doar că dl. Ciolacu face – din nou – confuzii între numărul de concedii, zile de concediu, număr de angajați (1 om nu e mereu = 1 CM, ci mai multe, tocmai am explicat că nu e deloc simplă procedura), ironizează și minimizează ideea de a fi bolnav tocmai în țara în care murim din cauze prevenibile și tratabile și cheltuim cel mai mult pe tratamentul în spital, în loc medicina primară. Cât despre „durerile de spate”, judecați voi.
Vreau să închei totuși cu o veste bună și-un anunț (și el „bun”):
În România a crescut media supraviețuirii la 5 ani în rândul copiilor cu cancer în vârstă de cel mult 14 ani, de la 69% la 74%, față de perioada 2010-2017, arată un studiu al Asociației Dăruiește Aripi și al Societății Române de Onco-Hematologie Pediatrică.
Sâmbăta aceasta (2 martie) Fundația pentru SMURD organizează training-uri de resuscitare în mall-ul ParkLake. Oferiți-vă aceste 30 de minute, sunt esențiale, dacă ne gândim că 4 din 5 stopuri cardiorespiratorii au loc acasă, iar șansele de supraviețuire scad cu fiecare minut.
Mulțumesc pentru răbdarea de a parcuge încă o ediție stufoasă. Și le mulțumesc dr. Sandra Alexiu, dr. Ema Andronache, Deliei Grigoroiu (Asociația ROZ) și dlui. Vasile Barbu (Asociația Națională pentru Protecția Pacienților din România) că m-au ajutat să documentez subiectul.
Sorana
P.S. Aștept oricând întrebările tale despre aleșii locali și serviciile medicale la sorana@substack.com sau printr-un reply la acest email.
Mulțumesc pentru informații. F bine structurat materialul 😍
Mulțumesc pentru material. Foarte bine documentat !🙂👌