Ce s-a schimbat dacă vrei să mergi la psiholog și la stomatolog gratuit
Modificări de la 1 iulie.
Salut!
Vă mulțumesc pentru interesul pe care l-ați acordat ediției trecute, despre modificările din medicina primară și de spital, aduse de noul Contract cadru, intrat în vigoare la 1 iulie. Este a doua cea mai citită ediție de când am lansat newsletterul și mi-a adus și mulți abonați noi, ceea ce îmi arată cât de mare e nevoia de astfel de informații.
Azi continuăm cu modificările din zona serviciilor psihologice și a celor stomatologice.
Cum pot să merg la un psiholog fără să plătesc?
În primul rând, ar trebui să știi că, da, ai dreptul să faci consiliere psihologică în baza asigurării de sănătate, în anumite condiții – am scris despre asta într-o ediție trecută. Reiau mecanismul și vă spun noutățile.
Deloc surprinzător, birocrația e destul de complicată – atât pentru pacienți, cât și pentru sistem, iar tariful/ședință pe care statul îl decontează (135 de lei pentru 50 de minute) e mai mic decât dacă ai plăti din buzunar (undeva la 220-250 de lei).
În centrul „complicăciunii” stă faptul că serviciile psihologice (evaluare, consiliere, psihoterapie) nu sunt considerate servicii medicale, ci servicii conexe actului medical, ceea ce înseamnă că o casă de asigurări de sănătate (CAS) nu le poate deconta direct – nu poate face un contract cu psihologul X, așa cum face cu un medic de familie, de exemplu.
Așa că psihiatrii și medicii de alte specialități (vezi mai jos) care au ei înșiși contract cu CAS încheie contracte cu anumiți psihologi, trimit pacienți la ei în baza acestui contract, pacientul nu plătește, Casa îi decontează medicului, care îi decontează mai departe psihologului.
Ca să nu plătească, pacientul e obligat să meargă la acel psiholog cu care medicul e în contract, nu poate merge la oricare – deci, da, din start lista de opțiuni e mult mai mică decât dacă ai plăti.
Medicii pot avea contract cu mai mulți psihologi, iar psihologii – cu mai mulți medici (pag. 156, punctul 2).
Așadar, sunt două „rute”:
1. Printr-un medic psihiatru
Discuți cu medicul de familie despre de ce crezi tu că ai nevoie să mergi la un psiholog. Dacă și el consideră la fel, îți dă un bilet de trimitere către psihiatrie (atenție: toate biletele trimit către o specialitate, nu către un medic anume, deci poți merge la orice medic/spital/clinică care are contract cu CAS).
Cu acest bilet mergi în ambulatoriul („policlinica”) unui spital de stat care are psihiatrie, la o clinică privată care are psihiatrie și e în contract cu CAS sau la cabinetul individual privat al unui psihiatru în contract cu CAS (deși ultimele sunt foarte puține).
Poți merge la un psihiatru în contract cu CAS și direct, fără trimitere de la medicul de familie, dacă ai deja un diagnostic din categoria „tulburări psihice” – vezi Anexa 13, p. 207, punctul 22. Va trebui să îi arăți, evident, documentul care atestă diagnosticul.
E de preferat să iei totuși bilet de la medicul de familie pentru că, în baza lui, un psihiatru te poate vedea de patru ori în 90 de zile.
2. Printr-un medic de altă specialitate
Doar dacă el consideră că asistența psihologică e indispensabilă sau poate îmbunătăți rezultatele unui tratament.
Nu e valabil pentru toate afecțiunile și nici pentru toate specialitățile, dar lista e destul de lungă, de la neurologie (inclusiv neurologie pediatrică), la oncologie, cardiologie pediatrică, servicii paliative și medicină fizică și de reabilitare – vezi 1.8.1 Lista serviciilor de sănătate conexe actului medical, pag. 138.
Bine de știut:
Ședințele de psihoterapie acordate de un medic din ambulatoriu sau de un psiholog pot fi făcute și la distanță.
Dacă nu ești asigurat, nu poți beneficia de servicii psihologice decontate de stat.
Nu există un număr maxim de ședințe de consiliere psihologică/psihoterapie per persoană, dar există un număr maxim de servicii pe care medicul trimițător le poate deconta (3 pe zi la adulți).
Doar psihiatrii pediatri pot da 12 trimiteri pe zi.
Unele clinici care lucrează cu CAS au și medici psihiatri, și psihologi. Acolo e, poate, cel mai simplu să te vadă un psihiatru și apoi să îți recomande terapie în cadrul aceleiași clinici.
Ce s-a schimbat față de prevederile anterioare:
Cea mai importantă modificare e că a crescut durata unei ședințe de consiliere psihologică sau psihoterapie decontată de stat, de la 30, la 50 de minute. Ceea ce e doar normal și în beneficiul pacientului, mi-au explicat medicii cu care am vorbit.
Pe de altă parte, consultația de 50 de minute e plătită cu doar 15 lei mai mult decât anul trecut, adică 135 de lei, ceea ce oricum e mult sub „prețul pieței”. Iar banii ăștia nu îi ia o singură persoană, ci se împart între medicul trimițător și psiholog, în funcție de cum au negociat. (Am auzit că unii medici rețin 10-15%, dar unii – și 50%.)
Sunt mai multe specialități care pot da trimitere pentru consiliere psihologică, în special pentru copii (tot pag. 138 din Norme). S-au adăugat 11: genetica medicală copii, radioterapia (copii și adulți), cardiologia pediatrică, chirurgie cardiovasculară pediatrică, chirurgie orală și maxilo-facială copii, chirurgie pediatrică, endocrinologie copii, gastroenterologie pediatrică, pediatrie și pneumologie pediatrică.
Pe lângă psihoterapie, unele dintre aceste specialități pot trimite și la kinetoterapie sau logopedie (vezi aceeași listă).
Ca să poată fi decontată, psihologii trebuie de acum înainte să valideze consultația cu cardul de sănătate al pacientului, la fel ca medicul de familie sau din ambulatoriu. Înainte nu trebuia.
Ca multe alte măsuri din sănătate, prevederea a apărut din cauza unor suspiciuni de fraudă – adică unii psihologi (mai ales din instituții de stat, mi s-a explicat) „umflau” numărul de ședințe pe care le-ar fi acordat. E o nouă situație în care, în loc să facem verificări acolo unde sunt suspiciuni, le facem viața grea tuturor – și, automat, pacienților.
Care sunt consecințele modificărilor?
Pentru că ședința trebuie să dureze mai mult, dar e plătită mult prea puțin, cel mai probabil foarte mulți medici și psihologi vor refuza să mai lucreze cu CAS.
Știu însă și psihologi care au decis să lucreze pro bono cu unii pacienți și alții care au creat programe de terapie de grup, care sunt și cost-eficiente pentru ei, și nici nu lasă pacienții pe dinafară.
Unde găsesc psihiatri și psihologi care lucrează prin CAS?
Din păcate, nu există o listă, nici măcar pe județ, așa cum există pentru medici de familie, stomatologi sau alte clinici în contract cu casele de asigurări, iar Casa Națională de Sănătate nu se simte responsabilă să o alcătuiască, pentru că nu vorbim de servicii medicale, ci conexe.
Nici Colegiul Psihologilor nu are una (și nu a avut nici înainte de modificările astea.)
Sugestia mea e să verifici la ambulatoriul spitalului din orașul tău dacă psihiatrii lucrează cu psihologi – cel mai probabil, te vor trimite la psihologul spitalului. La fel, dacă ești deja sub observația unui medic din specialitățile de mai sus dintr-un spital de stat – spune-i că ai avea nevoie de sprijin psihologic.
Alternative pentru copii și tinerele mame:
Copiii pot merge la psiholog urmând traseul de mai sus, dar, de la finalul lui 2022 există și programul guvernamental „Din grijă pentru copii”, prin care statul spune că va oferi gratuit 70.000 de ore de consiliere psihologică și psihoterapie pe parcursul a 2 ani.
Nevoia poate fi semnalată atât de părinte, cât și de un profesor sau asistent social (detalii și formulare aici). E nevoie de o recomandare de evaluare psihologică, apoi părinții aleg un psiholog de pe site-ul Colegiului Psihologilor din România, secțiunea Registre / Registrul „Din grijă pentru copii”.
În ianuarie a intrat în vigoare o lege care prevedea că tinerele mame asigurate pot primi șase ședințe de terapie postanatală în primele 126 de zile după naștere. A fost modificată în: vor beneficia „în limita bugetului aprobat”. Doar că: 1. Nu e clar ce înseamnă asta și 2. Nici până azi Guvernul nu a emis normele de aplicare. (Vă semnalez opțiunea asta nu ca să vă arăt încă o dată ce nu merge, ci ca să fiți pe fază când va fi funcțională.)
Serviciile stomatologice incluse în asigurare
Am scris pe îndelete despre ele acum câteva luni, aici.
Recapitulare: da, asigurarea de sănătate „la stat” include și niște proceduri stomatologice. Nu suficiente, dar măcar sunt un punct de plecare, având în vedere că un român merge la stomatolog doar o dată la doi ani (indicat ar fi o dată la șase luni).
Și aici există un pachet de servicii de bază, pentru cei asigurați (pag. 209, aici) și unul minimal – pentru neasigurați (pag. 213). La pachetul de bază s-a adăugat un serviciu, cel pentru neasigurați e același.
Atenție: pentru copii, toate procedurile se decontează 100%, dar pentru adulții asigurați – unele sunt cu 60%, restul până la tariful Casei îl plătești tu.
Ce s-a schimbat de la 1 iulie?
Nu foarte multe, dar tot vă sugerez să vă folosiți de această opțiune:
A crescut plafonul lunar pe care medicii îl pot contracta: 6.000 de lei, în medie, față de 4.000 anul trecut și 2.000 acum doi ani. 6.000 pot contracta stomatologii specialiști (care au facultate + rezidențiat). Cei fără specialitate – cu 20% mai puțin. Iar cei primari – cu 20% mai mult față de cei 6.000 de lei.
A crescut suma pe care statul o decontează pentru fiecare procedură, dar medicii consideră că în continuare este mult sub costul real. Creșterea ar acoperi, spun ei, doar inflația. De exemplu, o consultație se decontează acum cu 149 de lei, față de 133, iar o carie simplă – 157 față de 140 (la punctul 122 de aici vezi toate tarifele de până la 30 iunie, dacă vrei să compari).
Pentru asigurați a fost introdus detartrajul cu ultrasunete și periaj profesional, o dată pe an, ca serviciu separat. Înainte, era „oarecum” inclus în consultație, adică medicul îl făcea dacă era musai nevoie sau dacă voia, și cum voia (nu era specificată procedura). Acum poți să mergi o dată la consultație și o dată la detartraj, care, altfel, costă cam 300 de lei.
Poți face gratis ecografie și tomografie la cabinetul stomatologului tău, dacă are aceste echipamente și e în contract cu CAS, normal (costul lor se decontează peste cei 6.000 de lei pe lună). Înainte, doar centrele de imagistică aveau contract cu CAS, acum și medicii.
Sunt în continuare multe proceduri lipsă, de care ar fi absolută nevoie, mi-a explicat dr. Mariana Cărămidă, asistent universitar în cadrul disciplinei de sănătate orală și stomatologie comunitară la UMF „Carol Davila” din București.
În special la boala parodontală, foarte răspândită și cu tratament scump, fără de care îți pierzi pur și simplu dinții. De exemplu, dacă boala a distrus masiv osul și e nevoie de grefe artificiale și de biomateriale, costul ajunge și la 3.000 de lei/dinte.
„Cei cu formele acestea agresive”, mi-a explicat ea, „nu au de ales. Dacă nu, ajung la proteză.” Iar proteza de plastic pe care statul o decontează cu 1.145 de lei o dată la patru ani este ineficientă și extrem de inconfortabilă. „Era justificată acum 50 de ani, când nu aveai soluții. Acum ar trebui folosită doar provizoriu.”
Câți medici sunt în contract cu CAS și unde îi găsesc?
Problema majoră este că foarte puțini aleg să intre în contract cu CAS – toamna trecută, când am întrebat CNAS, erau 3.800 în urban și 1.300 în rural, dintr-un total de 17.000, deci cam 1 din 3 la nivel național. Sunt mai multe motive:
Statul decontează foarte puțin față de costul real al unei proceduri, respectiv față de costul din piață (de exemplu, cei 157 de lei pentru o carie simplă vs. minimum 250 cu plată).
Valoare contractelor lunare e în continuare foarte mică.
De găsit, îi găsești pe homepage-ul oricărei Case Județene de Asigurări de Sănătate, pe coloana din stânga, la Informații pentru furnizori / Furnizori servicii medicale / Asistență medicală dentară / Listă furnizori în contract – apeși pe „vezi mai mult” și primul în listă ar trebui să fie fișierul căutat. (Pentru siguranță, aș verifica, când suni pentru programare.)
Încă o ediție greoaie, știu, dar super necesară.
Niciun serviciu de sănătate pe care statul îl poate acoperi nu e perfect – ba îl găsești greu, ba aștepți mult, de regulă ambele. Dar haide să ne folosim de ce ni se cuvine și să îi învățăm și pe alții să o facă, mai ales dacă nu sunt asigurați și probabil nici nu știu că au și ei acces.
Le mulțumesc mult celor care m-au ajutat din nou să descâlcesc subiectele acestea: Nicoleta Oprea, dr. Mariana Cărămidă, dr. Radu Țenter.
Să ne recitim sănătoși în septembrie, când Foaia de observație face un an!
Și, dacă vi se pare utilă munca mea, nu e cadou mai frumos decât să vă îndemnați prietenii să se aboneze – acum am 4.500 de abonați, un prag la care nu mă așteptam vreodată să ajung. Iar un abonament cu plată e de-a dreptul un răsfăț :).
Sorana